Una dintre cele mai importante schimbări vizează reorganizarea fundamentală a modului în care funcționează serviciile publice în București. Bujduveanu critică actualul sistem fragmentat, în care Administrația Străzilor se ocupă doar de anumite străzi, iar Administrația Parcurilor gestionează doar parcurile din jurisdicția sa.
“Prea mult timp s-a vorbit despre teritorialitatea serviciilor publice”, a declarat primarul interimar. “Trebuie să schimbăm paradigma, să mergem în direcția… fix ca la Guvern. Serviciul public de toaletare sau de tăiere de iarbă la nivelul municipiului București este pe tot teritoriul municipiului București, nu doar decupat cu un pix, unde vrea un director.”
Această viziune presupune că toate străzile din București vor fi în responsabilitatea fiecărui serviciu public relevant, eliminând limitările administrative artificiale care au caracterizat până acum funcționarea primăriei.
Abordarea primarului interimar pune accent pe aspectele concrete care afectează calitatea vieții cetățenilor. Bujduveanu identifică sursele de frustrare cotidiană ale bucureștenilor: „bordură ruptă, trece polițistul local pe lângă ea și nu o vede, boscheți crescuți lângă un stâlp de iluminat, pe care toată lumea se face că nu-i vede.”
Soluția propusă implică o schimbare de mentalitate la nivelul întregii administrații.
Toți angajații Municipiului București vor avea obligația să raporteze și să intervină când observă probleme în oraș, indiferent de departamentul din care fac parte. Exemplul dat de primar este semnificativ: un agent constatator care vede că o mașină de gunoi blochează pista de biciclete pe Calea Victoriei are datoria să oprească vehiculul și să amendeze operatorul.
„Pasivitatea care a existat se va opri”, a subliniat Bujduveanu, anunțând sfârșitul atitudinii de nepăsare care a caracterizat administrația locală.
Planurile de reorganizare includ și o reducere semnificativă a personalului primăriei. Numărul angajaților va scădea de la 4.300 la aproximativ 3.000, reprezentând o diminuare de peste 30% a forței de muncă din administrația centrală.
Această decizie se înscrie în strategia mai amplă de eficientizare a serviciilor publice și eliminarea redundanțelor administrative care au afectat performanța instituției.
Primarul interimar a anunțat și modernizarea infrastructurii urbane, începând cu transformarea vechilor info-chioșcuri din epoca Oprescu. Aceste construcții din inox, nefuncționale de zece ani și transformate în panouri de afișare, vor fi reconvertite în module moderne de vânzare bilete pentru transportul public.
„Suntem în 2025, în Capitala României și încă avem tonete unde o doamnă stă și te pui peste tejghea ca să-ți vândă un bilet. Vor dispărea”, a declarat Bujduveanu, anunțând trecerea completă la digitalizare.
Unul dintre cele mai ambițioase proiecte anunțate vizează implementarea unui sistem complet de supraveghere video în Centrul Istoric al Bucureștiului. După finalizarea lucrărilor de igienizare și reabilitare – care au inclus schimbarea tuturor băncilor, repararea iluminatului și refacerea pavajului – zona va deveni primul perimetru urban din România complet acoperit de camere de supraveghere moderne.
“Nici un unghi din Centrul Istoric nu va rămâne neacoperit de camere moderne de filmat”, a precizat primarul, subliniind că proiectul are ca scop combaterea criminalității în cea mai aglomerată zonă turistică a capitalei.
Sistemul va utiliza tehnologii de inteligență artificială capabile să detecteze schimbări de comportament suspecte, reprezentând o premieră pentru administrația locală românească. Studiul de fezabilitate, aflat în derulare, prevede instalarea a “câteva mii de camere”, un număr care a depășit chiar și așteptările primarului.
Dacă procedurile administrative vor funcționa conform planului, montajul sistemului de supraveghere va începe la începutul anului 2026. Proiectul din Centrul Istoric va servi drept model pentru extinderea ulterioară a tehnologiei la nivelul întregului oraș.
SURSĂ: RFI