București sub asediul poluării: Un viitor incert într-un ocean de promisiuni

• Tweet
• Pin It

Bucureștiul se confruntă cu o criză de poluare care pare imposibil de rezolvat în contextul actual. Problemele sunt multiple și complexe, iar soluțiile propuse de administrație rămân, de cele mai multe ori, doar la stadiul de promisiuni.

Principalele cauze ale poluării din București

Traficul rutier reprezintă principala sursă de poluare în București (contribuie direct și indirect cu peste 60% la degradarea calității aerului). Numărul autovehiculelor care tranzitează zilnic capitala a crescut exponențial în ultimii ani, transformând orașul într-o imensă parcare. Emisiile de noxe provenite de la mașini sunt responsabile pentru nivelurile ridicate de dioxid de azot, particule în suspensie (PM10 și PM2.5) și alte substanțe nocive din aer.

Industria, deși mai puțin vizibilă, contribuie cu aproximativ 25% la poluare, prin centralele termice, fabricile chimice și alte unități industriale care funcționează în oraș. Adăugăm aici și sistemele de încălzire învechite. Centralele termice de cartier și sistemele individuale pe bază de combustibili fosili contribuie semnificativ la deteriorarea calității aerului, mai ales în sezonul rece.

Șantierele de construcții, tot mai numeroase în peisajul urban bucureștean, reprezintă o sursă constantă de praf și particule în suspensie. Lipsa implementării unor măsuri eficiente de reducere a poluării pe șantiere agravează și mai mult situația. Iar în acest context nu tebuie să uităm nici de depozitare necontrolată a deșeurilor!

Nu în ultimul rând, deficitul de spații verzi amplifică problema poluării. București are una dintre cele mai reduse suprafețe de spații verzi pe cap de locuitor din Europa, iar tendința este de diminuare continuă a acestora în favoarea proiectelor imobiliare. De altfel, Primăria Capitalei nu a reușit să elaboreze un registru al spațiilor verzi și nici să implementeze proiecte reale de gestionare a traficului sau restricționare a accesului vehiculelor poluante în zonele centrale, deși aceste obligații sunt prevăzute de lege. Garda Națională de Mediu a sancționat recent Primăria cu o amendă de 100.000 lei tocmai pentru neîndeplinirea acestor obligații, evidențiind lipsa de voință administrativă în fața unei probleme majore.

Promisiuni fără acoperire

De ani de zile, administrația Bucureștiului nu face altceva decât să promită măsuri anti-poluare, fără a le implementa concret. Cea mai recentă inițiativă, “Planul de Acțiune pentru Oraș Verde“, promite „îmbunătățirea condițiilor de viață ale locuitorilor prin reducerea poluării, creșterea eficienței energetice, extinderea spațiilor verzi și dezvoltarea unei infrastructuri urbane moderne, digitale și incluzive”. Deși planul este bine structurat și susținut de parteneri internaționali precum BERD, investițiile estimate depășesc 6,5 miliarde de euro, iar implementarea concretă a măsurilor este încă incertă.

De altfel, privind retrospectiv, astfel de planuri ambițioase au rămas constant la stadiul de documente frumos redactate, fără impact real asupra calității vieții bucureștenilor. Lipsa voinței politice, instabilitatea administrativă și coordonarea deficitară între diferitele niveluri de autoritate locală au dus la eșecul implementării strategiilor anterioare de combatere a poluării.

Un viitor sumbru?

Probabilitatea ca Bucureștiul să reducă poluarea existentă pare tot mai mică, având în vedere creșterea constantă a numărului de autovehicule care tranzitează capitala. Conform ultimelor statistici, parcul auto al Bucureștiului și al zonei metropolitane depășește 1,5 milioane de vehicule, cifră care continuă să crească anual cu aproximativ 5%!

Transportul public, care ar putea fi o alternativă viabilă la utilizarea mașinilor personale, rămâne subdezvoltat și neatractiv pentru mulți locuitori. Proiectele de extindere a rețelei de metrou avansează cu viteza melcului, iar transportul de suprafață este afectat de infrastructura deficitară și de managementul ineficient.

Măsurile care ar putea avea un impact real – precum implementarea unei zone cu emisii reduse în centrul orașului, taxa de congestie pentru autovehicule, modernizarea transportului public, crearea unor piste funcționale pentru biciclete și extinderea spațiilor verzi – rămân doar pe hârtie sau sunt implementate fragmentar, fără o viziune coerentă. Dincolo de toate aceste argumente, credem noi extrem de solide, mai există un detaliu foarte important: îi pasă bucureșteanului de rând de toate aceste realități și, până la urmă, pericole? Nu. Va fi dispus să renunțe la utilizarea exclusiv a mașinii personale pentru transportul în oraș (chiar și dacă acest transport public s-ar ridica la pretențiile lui? Nu. Cu alte cuvinte, problema nu e doar la autorități și factori de decizie, ci și în mentalitatea oamenilor care par dispuși să se sufoce la un moment dat pe stradă.

Ce urmează? Cel mai probabil absolut nimic bun.

• Tweet
• Pin It