Aprecierea direcției în care merg lucrurile indică o stare generală de pesimism în rândul bucureștenilor. În ceea ce privește România, o majoritate covârșitoare de 73% dintre cetățeni consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, doar 18% fiind de părere că direcția este bună, iar 9% alegând opțiunea nesigur/nu răspund.
Nivelul de încredere crește ușor atunci când este evaluat strict Bucureștiul: 25% dintre respondenți apreciază că Capitala se îndreaptă într-o direcție bună. Cu toate acestea, aprecierea negativă rămâne dominantă, 63% dintre bucureșteni considerând că orașul merge într-o direcție greșită, în timp ce 12% nu au oferit un răspuns clar.
Principalele preocupări ale locuitorilor în ceea ce privește administrarea Capitalei sunt legate în mod direct de infrastructura de transport și mobilitate. Chestionați cu privire la principala problemă pe care Primăria Generală ar trebui să o rezolve cu prioritate, o treime dintre respondenți (33%) au indicat traficul și aglomerația. Aceasta este urmată în clasament de starea străzilor și drumurilor (19%) și de deficitul locurilor de parcare (11%).
Problemele financiare și sociale completează lista preocupărilor majore, impozitele și taxele fiind menționate de 8% dintre cetățeni, iar nivelul de trai de 7%. În același timp, curățenia și salubritatea, alături de situația spitalelor, sănătății și medicamentelor, adună câte 6% din opțiuni. Poluarea reprezintă principala grijă pentru 5% dintre locuitori, în timp ce apa caldă și termoficarea strâng doar 3%. Transportul în comun este menționat de 1% dintre cei chestionați, iar opțiunea non-răspuns înregistrează 1%.
În eventualitatea organizării unor alegeri locale duminica viitoare, opțiunile de vot arată o fragmentare accentuată a electoratului și o competiție deosebit de strânsă între primele patru formațiuni politice. Partidul Social Democrat (PSD) se situează pe primul loc cu 22% din intențiile de vot, fiind urmat îndeaproape de Partidul Național Liberal (PNL) cu 21%. La mică distanță se află Alianța pentru Unitatea Românilor (AUR) cu 20% și Uniunea Salvați România (USR) cu 18%.
În plutonul formațiunilor mai mici se remarcă SENS cu 6%, urmat de PNRR-Piedone cu 5% și SOS România cu 4%. Formațiunea ACT (Acțiunea Conservatoare) întrunește 2% din preferințe, în timp ce alți competitori sau formațiuni din categoria „Altul” cumulează restul de 2%.
Cercetarea sociologică s-a desfășurat pe un eșantion reprezentativ de 1069 de respondenți cu vârsta de 18 ani și peste, având o marjă maximă de eroare de +/-3% la un nivel de încredere de 95% și utilizând ca metodă de culegere a datelor interviurile telefonice asistate de calculator (CATI).