În ceea ce privește gradul de pregătire a unităților de învățământ din România pentru debutul noului an școlar, opțiunea populației este extrem de echilibrată. Un procent de 45,3% dintre cei chestionați apreciază că școlile sunt pregătite, dintre care 8,0% le consideră foarte bine pregătite și 37,3% destul de bine pregătite.
În contrapondere, 45,5% dintre respondenți au o părere negativă, 25,4% susținând că școlile sunt destul de slab pregătite, iar 20,1% considerându-le foarte slab pregătite. Un procent de 8,5% a ales opțiunea „Nu știu / Nu pot aprecia”, iar 0,7% nu au răspuns.
Analiza profilului populației arată diferențe în funcție de orientarea politică, mediu și nivel de educație. Simpatizanții PSD (48%), PNL (46%) și AUR (51%) tind să evalueze mai degrabă pozitiv nivelul de pregătire al școlilor, în timp ce votanții USR (52%) consideră în majoritate că școlile sunt slab pregătite.
Din punct de vedere demografic, tinerii între 18 și 29 de ani consideră în proporție de 52% că pregătirile sunt slabe, pe când grupele de vârstă de 30-44 de ani văd pregătirile ca fiind bune în proporție de 52%. De asemenea, locuitorii din București exprimă cel mai ridicat nivel de scepticism, 58% dintre aceștia considerând că școlile sunt slab pregătite, spre deosebire de angajații din sectorul de stat care apreciază pozitiv pregătirile în proporție de 56%.
Măsura privind introducerea uniformei școlare obligatorii ca mijloc de reducere a discriminării între elevi beneficiază de un suport ferm în rândul populației. Un total de 77,0% dintre respondenți se declară de acord cu această idee, 52,9% exprimându-și acordul în foarte mare măsură și 24,1% în destul de mare măsură. De cealaltă parte, 20,6% dintre cetățeni se opun acestei inițiative (12,5% în destul de mică măsură și 8,1% în foarte mică măsură sau deloc), în timp ce 2,4% reprezintă non-răspunsuri sau incertitudini.
Sustinerea pentru uniforma școlară este ridicată la toate categoriile socio-demografice și socio-politice, înregistrând valori semnificative la persoanele cu studii primare (87%), populația peste 60 de ani (83%), dar și în rândul votanților AUR (82%), PNL (80%) sau PSD (77%). Cel mai scăzut nivel de susținere, deși rămâne majoritar, se înregistrează în rândul tinerilor între 18 și 29 de ani (53%) și al celor cu studii superioare (73%).
Inițiativa privind introducerea testării antidrog în rândul elevilor cu vârsta de peste 14 ani întrunește cel mai mare nivel de susținere din partea publicului din toate măsurile analizate. Un procent covârșitor de 83,4% dintre români sprijină această propunere, 60,8% declarându-se de acord în foarte mare măsură și 22,6% în destul de mare măsură. Doar 15,2% dintre cei chestionați exprimă o dezaprobare (10,2% în destul de mică măsură și 5,0% în foarte mică măsură/deloc), iar 1,4% nu știu sau nu răspund.
Consensul social este accentuat, susținerea trecând de pragul de 80% în aproape toate grupurile socio-demografice: de la categoriile de vârstă 30-44 de ani (83%), 45-59 de ani (89%) și peste 60 de ani (84%), până la eșantioanele reprezentative pentru mediul rural (84%) sau urbanul mare (88%). În ceea ce privește segmentul tânăr (18-29 ani), deși acordul rămâne majoritar, acesta înregistrează o valoare mai scăzută, de 62%.
Propunerea ca sălile de clasă să fie monitorizate audio-video în permanență este agreată de o majoritate substanțială a populației. Un procent de 74,5% dintre respondenți susține monitorizarea continuă, 51,0% fiind de acord în foarte mare măsură și 23,5% în destul de mare măsură. Pe de altă parte, 22,8% dintre participanții la studiu se împotrivesc acestei măsuri, 15,3% manifestând un acord în destul de mică măsură, iar 7,5% în foarte mică măsură sau deloc. Un procent de 2,7% nu a exprimat o opțiune clară.
Analiza pe profiluri relevă că persoanele cu studii primare sunt cele mai favorabile acestei măsuri, în proporție de 85%, în timp ce persoanele cu studii superioare se opun într-o proporție considerabil mai mare, de 44% (doar 55% fiind de acord). Din punct de vedere politic, votanții AUR (82%) și PSD (81%) susțin puternic monitorizarea audio-video, comparativ cu simpatizanții USR, unde rata de aprobare scade la 56%, iar opoziția atinge 44%. De asemenea, opoziția față de camerele de supraveghere în clase este mai ridicată la grupele de vârstă mai tinere, de 18-29 de ani (35%), comparativ cu persoanele de peste 60 de ani, unde opoziția este de doar 18%.
Cercetarea sociologică a fost realizată prin intermediul interviurilor telefonice (metoda CATI) în perioada 1 – 7 septembrie 2026, pe un eșantion simplu, aleatoriu, de 1.100 de persoane. Eșantionul este reprezentativ la nivel național pentru populația neinstituționalizată a României cu vârsta de 18 ani și peste, pe categoriile socio-demografice semnificative precum sex, vârstă și ocupație. Studiul prezintă o eroare maximă admisă a datelor de plus/minus 2,95%, la un grad de încredere de 95%.