“Regret efectiv” ca pareti venit cu pluta

• Tweet
• Pin It

In urma publicarii articolului de fata, am primit, intr-un comentariu, un comunicat de presa semnat de catre Biroul Senatorului Laurentiu Mihai, “privind proiectul de lege în legătură cu Regretul efectiv, iniţiativa legislativă aflată în dezbatere publică“, pe care il puteti citi la sfarsitul materialului, ca drept la replica.

Daca pedeapsa legala ar fi eliminata, ce motive am avea sa respectam legea? Niciunul. Omul se teme de pedeapsa, este educat sa se conformeze, sa respecte reguli. 

Imaginati-va un copil care creste fara niciun fel de educatie, fara reguli. Procedeaza exact asa cum il taie capul, fara sa stie daca e bine sau nu. Dar nu se teme de nimic, pentru ca nu are de ce. Nu exista pedeapsa, mustrare. Cum ar fi daca oamenii mari ar trai astfel?

E la fel ca si cu credinta in Divinitate. Cu cat crezi mai tare, cu atat incerci sa te schimbi in bine. Daca nu crezi, nu ai de ce sa te temi pentru ca nu exista, asadar nu te poate pedepsi. Si daca nu te poate pedepsi, inseamna ca esti liber sa faci absolut orice doresti. Daca (prin minune, ateu fiind) o sa descoperi ca exista, spui ca iti pare rau si gata, te iarta. Dumnezeu iarta intotdeuna, dar si statul? Pana si legile pot sa fie atat de indulgente incat un “sincer regret” sa anuleze pedeapsa?

Iata ca se poate! Ne spune, nimeni altul, decat un senator roman: Alfred-Laurentiu-Antonio Mihai. Dansul a propus o lege a “regretului efectiv” care poate sa-i scape de puscarie pe multi infractori. Tot ce trebuie sa faca este sa isi manifeste sincer regretul pentru fapta comisa si sa promita ca nu o vor mai repeta. Apoi procurorii si judecatorii, recunoscatori ca tara are asemenea oameni sinceri, putin corupti, dar onesti, sa-i imbratiseze cu drag asteptand sa invete lectia din greseala savarsita. Nu ma pot abtine sa nu repet comparatia: e la fel ca atunci cand pacatuiesti, simplu!

Si nu glumesc! Aceasta chiar se vrea a fi o lege, care ar putea intra in vigoare in toamna. Probabil ca cel care a propus-o, a asociat-o cu spiritul anotimpului. Stiti, toamna cad frunzele, se usuca, pedepsele cad, faptele dispar… parca ma cuprinde nostalgia. Cine este domnul senator Alfred Mihai? Nimeni altul decat fostul consilier al ex-primarului sectorului 4, Cristian Popescu Piedone. Pare-se ca drumul vietii nu-i desparte, ba chiar ii aduce din nou impreuna, in partidul PPUSL. Soarta, ce sa-i faci! Probabil ca s-au aliniat planetele.

Dar ce facem, domnule senator, cu legea? Am si eu o curiozitate (mai neortodoxa, ce-i drept): dumneavoastra ati sustinut niste teste ca sa ajungeti in aceasta functie? Unele de inteligenta, un profil psihologic, de pilda. Nu de alta, dar mai toate marile companii, care se respecta, tin la persoanele care le reprezinta imaginea si aplica astfel de teste. De ce nu ar proceda si institutiile statului in acelasi mod, democratic? La unele companii se aplica si teste psihologice care depisteaza anumite patologii, dar sa nu gandim, totusi, atat de departe! Ne intrebam si noi, deh, din curiozitate…

O astfel de lege a “regretului efectiv” continua sa imi ispiteasca imaginatia. Si ce credeti ca se va intampla, domnule senator Alfred Mihai, daca va fi votata? E la fel ca atunci cand domnul Piedone a declarat ca isi asuma vina pentru ce s-a intamplat in Colectiv si si-a dat demisia? Aha, ne-am prins! Deci asta inseamna sa regreti efectiv! Regreti cat regreti, isi asumi atat cat te tine (pardon de expresie), apoi mergi mai departe. Corect, trebuie sa gandim pozitiv. Viata merge mai departe indiferent de obstacole. Chiar daca au murit oameni. Nu, nu i-a ucis domnul Piedone, i-a ucis coruptia. Dar, pentru ca se poate regreta efectiv fapta de coruptie, sanctiunea dispare din ecuatia legii. Si cu ce am ramas? Cu vinovatul nepenal! Uraa!

Radem, dar ne vine a plange cand vedem cata incompetenta umple Romania. Plangem de mila tarisoarei noastre dragi, plangem de dorul oamenilor disparuti, ne plangem de mila si mergem inainte. Asa e viata, asa e justitia: unii pleaca, altii vin, se schimba legi, dar niciodata nu se face dreptate. Tot ce ne ramane de facut, ca sa ma intorc de unde am inceput, e sa ne punem increderea in Cine e mai presus de omenire. Asta in timp ce infractorii zburda printre noi regretandu-si amarnic faptele!

Drept la replica, Biroul senatorului Laurentiu Mihai

COMUNICAT DE PRESĂ
“Privind proiectul de lege în legătură cu “Regretul efectiv”, iniţiativa legislativă aflată în dezbatere publică.

Am observat reacţia mass-media vis-a-vis de proiectul de lege pentru modificarea Codului Penal în legătură cu conceptul “Regretului efectiv”.
Acesta modificare legislativă a fost înţeleasă şi explicată în mod superficial de marea majoritate a mass-media, fac excepţie câteva publicaţii.
Cu obstinaţie s-a dorit să fie prezentate publicului larg doar aspecte parţiale din iniţiativa mea legislativă. Aspecte care luate în mod individual pot avea un anumit sens, un sens diferit faţă de ceea ce doreşte iniţiatorul să propună în ansamblu.
De ce nu este o lege pentru “corupţi”, “penali”, de ce nu este o lege care-i “scăpa de puşcărie pe corupţi”… etc?
Dacă se trece cu vederea litera b) de la alineatul (2) legea capăta cu totul alt sens.
Această condiţie care trebuie îndeplinită de toţi cei care vor să beneficieze de “regretul efectiv” menţionează că “prin denunţ” infractorul contribuie efectiv la descoperirea infracţiunii.
Deci doar dacă organele de urmărire penală nu au cunoştinţă despre o anumită infracţiune, o persoană care a săvârşit o infracţiune poate să uziteze de “regretul efectiv”.
Mai mult decât atât, aceea infracţiune pe care infractorul doreşte să o denunţe în mod benevol, despre care organele de urmărire penală nu au cunoştinţă, trebuie să fie prima şi singura infracţiune săvârşită vreodată de infractor.
În plus faţă de cele de mai sus, am observat că nimeni nu “s-a obosit” să relateze despre alineatul (3) al acestei iniţiative legislative care specifică că ulterior denunţului realizat de infractor cu privire la fapta sa, acesta este pus sub urmărire penală şi poate fi scos din cadrul urmării penale doar dacă îndeplineşte toate condiţiile specificate în proiectul de lege în mod cumulativ, inclusiv dacă repară prejudiciul cauzat prin infracţiune. Valoarea prejudiciului fiind stabilită de instanţă de judecată, nu de “aprecierea” infractorului – alineatul (5).
Cum ai putea să fi “corupt” sau “penal” dacă organele de urmărire penală ale statului nu ştiu dacă ai săvârşit cândva o anumită infracţiune?
Dacă ai săvârşit o infracţiune poţi să fi prins sau nu de organele de urmărire penală ale statului. Un infractor poate să fie prins într-o săptămână, în 6 luni, 2 ani sau poate nu va fi prins niciodată, este un aspect care nu poate fi stabilit.
Tocmai acesta este sensul acestei iniţiative legislative, de a descoperii acele infracţiuni de care organele de urmărire ale statului nu au cunoştinţă.
Mai mult decât atât, nu este vorba în înţelesul acestei acestei iniţiative despre acele infracţiuni care au fost comise de anumiţi infractori, iar organele de urmărire penală cunosc despre comiterea acelei infracţiuni dar încă nu cunosc autorul.
De ce este această lege una îndreptată împotriva “penalilor”, “corupţilor” ..etc?
Dacă dorim să-i vedem pe cei care încalcă legea în închisoare, mai întâi trebuie să-i prindem.
Există şansa ca autorităţile statului să nu-i prindă pe toţi sau să-i prindă după ce pedepsele se prescriu.
De foarte multe ori infracţiunile financiare şi economice au loc în împrejurări şi condiţii la care participa mai mult de un infractor. Pentru a destabiliza acele grupuri infracţionale în care domina “legea tăcerii” este necesară punerea la dispoziţia “celor care vor să regrete şi să vorbească” a unui mecanism legal care prin care să le ofere posibilitatea reală să mărturisească şi să dezvăluie adevărul, înainte ca organele de urmărire penale să afle despre faptele comise.
Această lege ale cărei prevederi sunt specifice infracţiunilor financiare, tocmai acest lucru îl propune. Oferirea unui mijloc de a returna prejudiciile cauzate.
Dacă justiţia nu-i prinde aceşti infractori, măcar să ştim că aceştia în schimbul înlăturării răspunderii penale pot să returneze sumele prejudiciate. Sumele prejudiciate conform sentinţelor instanţelor de judecată.”

• Tweet
• Pin It