Democrația sub asediu: George Simion transformă jurnalismul în inamicul public

simion

Un nou episod din serialul „Cum să intimidezi presa și să pretinzi că ești victimă”

În peisajul politic românesc, unde circul electoral atinge adesea cote alarmante, candidatul AUR la Președinție, George Simion, a reușit să stabilească un nou record în materie de dispreț față de normele democratice. Într-un gest care amintește mai degrabă de practicile regimurilor autoritare decât de comportamentul unui aspirant la cea mai înaltă funcție în stat, Simion a transformat o simplă întâlnire de stabilire a termenilor unei dezbateri electorale într-un spectacol penibil de intimidare și manipulare.

Camera ascunsă și jurnaliștii transformați în “asasini mediatici”

Candidatul AUR a filmat, fără consimțământ, echipa editorială a Digi24 care venise în biroul său pentru a discuta detaliile unei dezbateri electorale la care fusese invitat. Gest demn de un detectiv amator sau, mai grav, de un politician care consideră transparența și dialogul drept slăbiciuni, nu virtuți democratice. Mai mult, în loc să onoreze invitația la dezbatere, Simion a preferat să se retragă, publicând ulterior imaginile manipulate, însoțite de etichetări jignitoare la adresa jurnaliștilor.

Cosmin Prelipceanu, moderatorul dezbaterii de la Digi24, a confirmat că filmările au fost realizate fără știrea celor prezenți – o tactică ce reamintește de cele mai întunecate perioade ale istoriei românești, când microfonul ascuns era instrumentul preferat al celor care doreau să controleze discursul public.

Când CNA trage semnalul de alarmă

Consiliul Național al Audiovizualului nu a întârziat să reacționeze, exprimându-și “profunda îngrijorare față de recentele derapaje din discursul public, manifestate prin amenințări și atacuri directe la adresa jurnaliștilor și a profesiei de jurnalist, inclusiv prin publicarea înregistrării manipulate a unei conversații nedestinate difuzării publice”.

În comunicatul său, CNA subliniază un aspect fundamental: „intimidarea reprezentanților presei, etichetarea lor ca ‘asasini mediatici’ sau folosirea unui limbaj disprețuitor la adresa activității jurnalistice contravin grav valorilor democratice și standardelor europene privind libertatea presei și protecția jurnaliștilor”. Dar când a fost George Simion interesat de valorile europene, altfel decât pentru a le combate retoric?

Instituția de reglementare a audiovizualului a clarificat și un aspect care pare să-i scape candidatului AUR: „libertatea de exprimare nu include dreptul de a amenința, defăima sau manipula opinia publică în mod abuziv, subminând încrederea în presă”. O lecție elementară de democrație pe care, se pare, Simion refuză să o învețe.

Campanie electorală sau război împotriva presei?

Episodul recent nu este un incident izolat, ci face parte dintr-un tipar alarmant. Pentru George Simion, campania electorală nu pare să fie o competiție de idei și viziuni pentru România, ci un război declarant împotriva instituțiilor democratice, în special a presei independente. Și să nu uităm că principalul partener al AUR, adică partidul POT, practică, în special prin președintele Ana Maria Gavrilă, același gen de „pus pumnul în gura” presei. În urmă cu doar câteva zile afirma nervoasă, pe holurile Parlamentului, că „abia așteaptă să ne vadă ..gone”.

Strategia lui Simion este veche și verificată în arsenalul populist: când nu poți câștiga dezbaterea cu argumente, discreditează arbitrul. Când întrebările sunt incomode, atacă pe cel care le pune. Când realitatea nu se potrivește narațiunii tale, creează una alternativă și distribuie-o pe rețelele sociale, unde controlul este mai facil.

Comportamentul lui George Simion nu reprezintă doar o încălcare a normelor de conduită politică, ci un pericol real pentru democrația românească. Într-o perioadă în care încrederea în instituții este deja fragilă, atacurile sistematice la adresa presei nu fac decât să erodeze și mai mult fundamentul democratic.

CNA a subliniat importanța unei „conduite publice responsabile, în special în perioadele electorale, când respectul față de instituțiile democratice, inclusiv mass-media, este esențial”. O observație care ar trebui să dea de gândit nu doar lui Simion, ci și celor care îl susțin, considerând că astfel de comportamente sunt justificate în numele „adevărului” sau al „luptei împotriva sistemului”.

Ce spune absența de la dezbatere despre candidat

Poate la fel de relevant ca filmarea neautorizată este faptul că, după tot acest circ, George Simion a ales să nu se prezinte la dezbaterea electorală. Un gest care vorbește de la sine despre capacitatea candidatului de a participa la un dialog democratic autentic, de a-și prezenta viziunea și de a răspunde întrebărilor incomode.

Este mai ușor să filmezi pe ascuns, să manipulezi contextul și să distribui înregistrări editate strategic decât să te confrunți cu întrebări legitime despre programul tău politic, despre sursele de finanțare ale partidului sau despre legăturile cu diverse grupuri de interese.

Într-o democrație autentică, candidații la cea mai înaltă funcție în stat ar trebui să fie primii care respectă și promovează valorile fundamentale ale societății deschise: transparența, dialogul, respectul pentru adevăr și pentru instituțiile democratice. Prin comportamentul său, George Simion demonstrează că viziunea sa despre putere are mai multe în comun cu modelele autoritare decât cu democrația pe care pretinde că vrea să o „salveze”.

Alegătorii români au acum ocazia să reflecteze asupra tipului de leadership pe care îl doresc: unul care respectă regulile jocului democratic sau unul care le subminează sistematic, transformând jurnaliștii în inamici și dialogul în monolog.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

fifteen − 13 =