Anatomia unei Capitale vulnerabile: Cum transformă o hartă 3D tăcerea datelor despre cutremure în realitate urbană înspăimântătoare

• Tweet
• Pin It

Știm cu toții că trăim în capitala europeană cea mai expusă la cutremure, dar cifrele oficiale au fost mereu îngropate în fișiere Excel greu de citit, rătăcite pe site-urile primăriei. Așa că am ajuns să trăim un fel de resemnare, chiar și uitare, alimentate de birocrația care se poate dovedi ucigașă în momentul producerii unui seism puternic.

O nouă platformă interactivă (mariuscomper.uk/cladiri-cu-risc-seismic) încearcă să schimbe această perspectivă. Peste 2.600 de clădiri din lista oficială a primăriei au fost puse pe o hartă 3D, la înălțimea lor reală din teren. Rezultatul nu mai este un simplu tabel, ci o fotografie digitală și, recunoaștem, puțin cam neliniștitoare a orașului de azi.

Vizualizarea arată lucruri pe care o listă clasică le ascunde. Iată câteva detalii despre proiect, cu precizarea că puteți vedea cu ochii voștri harta 3D interactivă AICI

• Bulina roșie nu înseamnă doar blocurile de pe bulevard. Din cele 415 clădiri încadrate în Clasa RsI (cele cu pericol direct de prăbușire), mai mult de jumătate sunt case și imobile scunde – doar parter și două etaje. Le găsești la tot pasul în Centrul Vechi, pe străzile Franceză sau Lipscani. Doar 90 sunt blocuri înalte, de peste șapte etaje.
• Jumătate din oraș trăiește într-o necunoscută legală. Peste 52% dintre clădirile din lista oficială (1.453 de imobile) nu au o clasă de risc seismic modernă. Ele poartă încă de etichetele anilor ’90 („Categorii de urgență”), puse după norme abrogate acum trei decenii. Legea le dădea termen de consolidare de cel mult 10 ani. De atunci au trecut aproape 30.
• Umbra anului 1977. Proiectul suprapune locurile unde s-au prăbușit blocuri la cutremurul din 1977 cu adresele de azi. În 23 din cele 27 de puncte unde au căzut clădiri atunci, la mai puțin de 100 de metri distanță se află un imobil marcat astăzi cu bulină roșie.
• Griul care nu garantează nimic. Trecătorii au tendința să creadă că o clădire care nu e pe hartă e sigură. Proiectul demonstrează contrariul: zonele gri sunt, de fapt, zone neexpertizate. Din cele peste 20.000 de clădiri vechi din București estimate ca vulnerabile de Banca Mondială, doar o mică fracțiune a fost vreodată evaluată de un expert.

Proiectul lui Marius Comper nu este un simplu exercițiu de programare sau design web, ci un exemplu de jurnalism de date și jurnalism de utilitate publică.

• Tweet
• Pin It