„În 1871, la doar 12 ani de la desemnarea Bucureștiului drept capitala țării, se înființează Societatea Română de Tramvaiuri, pe străzile orașului văzându-se primele tramvaie tractate de cai.
În 1894 se dă în folosință prima linie electrică pentru tramvaie, pe traseul Obor – Cotroceni.
În 1909, transportul public își cristalizează structurile de organizare și funcționare. Se extinde și se modernizează în raport cu vremurile.
La 12 iunie 1909 s-a promulgat legea prin care s-a constituit, fizic și juridic, Societatea Comunală a Tramvaielor București, pe scurt STB. Societatea Comunală a Tramvaielor din București își începe ascensiunea economică. Veniturile sale sigure și constante i-au dat posibilitatea să sporească numărul depourilor și să mărească parcul de vehicule, atât cu tracțiune hipo, cât și cu motoare electrice.
Concurat tot mai mult de electricitate, tramvaiul cu cai începe să se vadă tot mai rar pe linii, iar în grajduri rămân multe padocuri goale.
Într-o bună zi, la 6 iunie 1929, STB retrage pentru totdeauna, de pe toate liniile, pitorescul tramvai cu cai. Apar, în schimb, primele trasee de autobuze, cu mașini importate din SUA, Germania și Franța.
În 1936, STB avea un parc de 392 de vehicule, care circulau pe 22 de trasee desfășurate pe 131 de kilometri cale dublă.
Anii ’50 sunt anii primului vagon de mare capacitate, cu 156 de locuri, două boghiuri și trei uși de acces, rămas cu denumirea de Festival. În aceeași perioadă, se construiește primul troleibuz românesc. Cu un an înainte apăruse în București și prima linie de troleibuz, cu traseul Piața Victoriei – Hipodromul Băneasa.
În anii ’70 și la începutul anilor ’80, ITB (Întreprinderea de Transport București – denumire pe care fosta STB a căpătat-o în 1950) era a patra întreprindere de transport urban din lume, sub aspectul mărimii parcului de vehicule, al suprafeței de servire și al numărului de angajați. Parcul depășea 2.500 de autobuze, 800 de tramvaie și 700 de troleibuze, sute de maxi taxi și peste 1.000 de taximetre, iar întreprinderea avea peste 35.000 de salariați.
Revoluția din 1989 permite și conduce la așezarea transportului public urban din Capitală pe noi coordonate.
ITB se transformă în Regia Autonomă de Transport București – RATB. Ținând seama de condițiile urbanistice ale Bucureștiului, de creșterea masivă a traficului, de necesitățile de transport ale cetățenilor și de modernizarea infrastructurii stradale puse în practică de autoritățile municipale, RATB a elaborat o strategie bazată pe proiecte orientate în câteva direcții principale.
Un accent deosebit a fost pus pe modernizarea parcului de vehicule. Un alt obiectiv strategic pentru RATB l-a constituit reabilitarea șinelor și modernizarea infrastructurii, cu deosebire a celei electrice pentru tramvaie. Beneficiile majore ale acestui program de reabilitare sunt creșterea ofertei de transport cu 20%, creșterea cu circa 10% a încasărilor pe traseele modernizate, reducerea cheltuielilor de exploatare, reducerea cu circa 15% a cheltuielilor cu energia, creșterea duratei de viață a infrastructurii cu până la 20-30 de ani, creșterea fluxului traficului, reducerea poluării chimice și fonice generale, creșterea atractivității transportului public. Totodată s-a optimizat fluxul de circulație în vederea întreținerii și parcării.
Un alt punct al strategiei de modernizare a activității RATB este reprezentat de implementarea unui sistem automat de taxare modern, care permite integrarea tarifară a mai multor operatori de transport public din București.
Societatea de Transport București – STB SA a revenit la denumirea sa istorică în septembrie 2018. Astfel, odată cu transformarea RATB în societate comercială, au fost create premisele reformării serviciului de transport public de călători din toată Regiunea București – Ilfov, această activitate fiind regândită pe principii europene.
A luat ființă Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov (TPBI), care a preluat de la București și de la cele 40 de comunități locale din județul Ilfov responsabilitatea asigurării serviciului public de transport de călători, cu sprijinul celor două mari unități administrativ teritoriale: Primăria Municipiului București și Consiliul Județean Ilfov.
Ca urmare, începând cu anul 2019, au apărut și alți operatori de transport ai comunităților locale.”
SURSA: TPBI