Astfel, sudul orasului urma sa fie inclus in magistrala diametrala Nord-Sud, care unea Parcul Herastrau cu zona Progresul, pe atunci comuna limitrofa. Dar statiile Constantin Brancoveanu, Piata Sudului si Aparatorii Patriei ar fi fost inlocuite cu altele, localizate in principal pe Soseaua Giurgiului.
De la Eroii Revolutiei (Pieptanari), magistrala ar fi coborat pe Giurgiului, metroul oprind undeva in intervalul delimitat de strazile Nucetului si Frunzisului. Statia urmatoare era propusa la intersectia cu strada Toporasi, iar capatul liniei ajungea la intersectia cu strada Luica.
Statia Eroii Revolutiei, construita in apropierea cimitirului Bellu, a pastrat localizarea stabilita initial la jumatatea secolului XX. Denumirea originala de Pieptanari, dupa numele bulevardului din apropiere, facea referire la breasla pieptanarilor, cei care realizau piepteni desi din os de bou, folositi contra paduchilor. Poate ca si celelalte statii ar fi urmat corespuns celor stabilite in memoriul din 1953, dar situatia urma sa se schimbe radical peste cativa ani, cand s-a infiintat fabrica de masini grele I.M.G.B., iar zona adiacenta Soselei Oltenita a inceput sa se dezvolte masiv.
Constructia metroului bucurestean a inceput pana la urma in anul 1975, iar prima linie a fost inaugurata in 1979, intre statiile Semanatoarea si Timpuri Noi.