Arhitectura ornamentată, castelele din povești și un oraș plin de istorie recomandă Capitala României ca “numai bună pentru un city break accesibil”, scrie Sophie Goodall.
„Conducem prin lanțul muntos Bucegi din Transilvania, o zonă din centrul României care găzduiește castele medievale, peisaje uluitoare și folclor mistic.
Cea mai mare dintre țările balcanice, această țară din sud-estul Europei este o minune naturală a peisajului montan dramatic și a unei linii de coastă acoperite de Marea Neagră. Un trecut tulbure și lipsa infrastructurii sunt probabil responsabile pentru creșterea lentă a turismului, dar numărul de vizitatori crește constant; aproximativ 13,6 milioane au vizitat în 2023 (deși aceasta este încă o fracțiune din cele 20,6 milioane ale Croației pentru aceeași perioadă într-o țară cu un sfert din dimensiune).”
Bere ieftină (și bună, presupunem) și nelipsitul Dracula demistificat
Jurnalista ne pune acum în temă și aflăm și de ce a ajuns pe la noi: destinația este recomandată de TUI, unul dintre cei mai mari operatori de turism din lume, care ne promovează ca fiind locul de vizitat în această vară, pentru atracțiile deosebite dar și pentru prețurile mici (o halbă de bere este echivalentul a două Lire). Până la destinația București, jurnalista face un popas obligatoriu, după cum avem să aflăm, la Castelul Bran, pentru că,
„până în prezent, cea mai mare atracție turistică a României este mitul lui Dracula – motiv pentru care am ajuns în Munții Carpați, la două ore și jumătate cu mașina de capitală. Regiunea Transilvaniei a fost decorul celebrului roman al lui Bram Stoker, Dracula. Personajul titular este adesea confundat cu prințul român, Vlad Țepeș – cunoscut în mod obișnuit ca Vlad Țepeș, datorită naturii sale însetate de sânge.(…)”
„Dar România este mult mai mult decât un vampir fictiv”
„Dornică să descopăr capitala țării, numită odată „Parisul Estului”, fac rezervare la Novotel Bucharest City Centre. Mai asemănător cu un palat cu un balcon mare și uși cu arc de sticlă, sunt uimită de opulența lui.
Dar nimic nu se compară cu priveliștea din camera mea somptuoasă, care are vedere la o multitudine de clădiri ornamentate și tradiționale. Fac un tur de seară al orașului cu ghid local Dana. Ea explică că planificarea urbană a fost modelată după capitala Franței – explicând porecla romanticizată.
Clădirile sale cu nuanțe de piatră sunt un amestec de design Art Nouveau, gotic și neoclasic. În timp ce ne plimbăm prin oraș, observ spații verzi închise de balustrade decorative și râuri mărginite de copaci. Bisericile ortodoxe răsăritene, cu turnurile lor cu cupolă și culorile strălucitoare, ies în evidență ca pietrele prețioase.
Din păcate, multe zone au fost demolate și reconstruite de celebrul fost dictator comunist, Nicolae Ceaușescu. Cel mai mare exemplu al acestei nedreptăți este Palatul obscen al Parlamentului, pentru care Ceaușescu a sacrificat spitale, fabrici și chiar case ale oamenilor, cufundând țara în datorii.
Am făcut cunoștință cu consecințele acțiunilor lui Ceaușescu de la Piața Revoluției.
Este casa Palatul Ministerului de Interne, unde Ceaușescu a ținut discursul său final în decembrie 1989, care a declanșat Revoluția Română. El a fost forțat să părăsească clădirea cu elicopterul, iar ulterior a fost executat pentru comiterea de genocid.
Există părți din istoria bogată a Bucureștiului încă intacte în Centrul vechi și vibrant, inclusiv pasarela Pasajul Macca-Vilacrosse, o arcadă cu tavan de sticlă de culoare galbenă.
Cândva adăposteau magazinele de bijuterii, acum este o aglomerație de baruri și restaurante, decorate cu plante cățărătoare și șiruri de lumini. Fotolii de catifea și mese joase sunt aranjate pe artera plină cu plante de palmier și nori de fum de narghilea.
Ne îndreptăm spre restaurantul Belle Epoque, Caru’ cu Bere, pentru mâncare tradițională românească.
Printre pereții cu lambriuri din lemn și lumina lămpii, dansatorii îmbrăcați în ținute tradiționale execută un dans rapid în timp ce mâncăm. Friptura mea de porc cu cartofi, tartar de sfeclă roșie și sos de ardei copt costă 86,00 lei (£14.59).”
Jurnalista britanică își încheie periplul bucureștean cu o vizită la Therme și conchide:
“Poate că nu am întâlnit vampiri din viața reală, dar șederea mea în România a fost cu nimic mai puțin… „fangtastică” (fabuloasă -n.r.).