Cât de gravă este situația sistemului de termoficare din București și ce face Termoenergetica pentru rezolvarea problemei?

termoficarea

Aproape că nu există zi fără avarii în rețeaua de alimentare cu energie termică a Capitalei. Din păcate, nu trebuie să te uiți neapărat pe anunțurile Termoenergetica pentru a verifica asta pentru că este de ajuns să pui mâna pe calorifer și să constați că este rece. De zeci de ani, politicul promite marea cu sarea în ceea ce privește reabilitarea sistemului, cu un apogeu al propagandei în ultimele două mandate de primar general, respectiv cel al Gabrielei Firea și cel de acum, al lui Nicușor Dan. S-a și făcut ceva sau doar s-a vorbit pe tema asta?

În ciuda evidenței, adică a caloriferului care a rămas pentru mulți bucureșteni, lucrări s-au făcut. Și se vor face în continuare, mai ales că acum vorbim despre finanțări nerambursabile care trebuie onorate într-un anumit interval de timp. De ce se mișcă lucrurile atât de greu și de ce ni se pare că de fapt nu se face nimic? Pentru că rețeaua de termoficare a Bucureștiului este imensă. Mai exact, lungimea totală a rețelei primare de termoficare a orașului este de aproximativ 850 de km, iar cca. 70 % dintre conducte au o vechime de peste 25 de ani și trebuie înlocuite. Adăugați la cifrele de mai sus și că anul trecut, de exemplu, s-au înlocuit 49 de km de conducte, un adevărat record, dacă ne raportăm la alți ani. Deci, se lucrează, dar până la înlocuirea întregii rețele mai avem de așteptat ani buni. În plus, să nu uităm că nu doar rețeaua principală are conducte “antice”, ci și rețeaua secundară care măsoară nu mai puțin de 2.900 de km (45% conducte cu o vechime mai mare de 25 de ani). În 2023 a fost înlocuită o lungime de aproximativ 49 de kilometri din conductele rețelei secundare.

Singura veste bună, deși poate părea din categoria “electorale”, este că primarul general, Nicușor Dan, a anunțat chiar recent, pe Facebook, că anul acesta vor fi înlocuiți 77 de km de conductă principală. Dar asta înseamnă noi și noi șantiere în Bucureștiul sufocat de betoane:

“9 șantiere sunt deschise în prezent în toate cele 6 sectoare ale orașului pentru modernizarea rețelei de termoficare. În total, 77 de km de conductă magistrală vor fi înlocuiți anul acesta doar din fonduri nerambursabile, europene și naționale. La aceștia se vor adăuga și alții lucrați din fondurile locale și ale Termoenergetica. Anul trecut, am schimbat 50 de km de conductă principală, dintre care 26,6 km cu fonduri nerambursabile.”, a anunțat Nicușor Dan.

Pe lângă toate aceste date de mai sus care ne ajută doar să ne facem o imagine de ansamblu asupra situației sistemului de termoficare din București mai există câteva detalii pe care este imposibil să le omitem. De exemplu, deși sistemele alternative de încălzire, precum centralele proprii, au devenit în ultimii ani un fel de inamic public cel puțin din punct de vedere ecologic, foarte mulți bucureșteni au pus piciorul în prag și au spus “așa nu se mai poate”. Prin urmare, 11.000 de locuințe din București s-au debranșat de la sistemul centralizat de termoficare în ultimii 4 ani!

Bomboana de pe coliva Termoenergetica este, însă, alta: datoriile “istorice” ale companiei către ELCEN, problemă care se lasă în fiecare an, fără nicio excepție, cu scandal între Primăria Capitalei și Ministerul Energiei (de care ține ELCEN). Tot datoriile amintite mai sus sunt și principalul obstacol pentru realizarea mult discutatei fuziuni ELCEN – Termoenergetica, mișcare ce ar elimina multe hibe în funcționarea celor două entități și, împreună cu reabilitarea rețelelor de termie, implicit reducerea pierderilor, ar putea reprezenta soluția pentru rentabilizarea companiilor.

Ce se mai aude de fuziunea ELCEN  – Termoenergetica? Momentan, Guvernul a aprobat un memorandum, iar în continuare rămâne de văzut dacă se va găsi o soluție acceptată de toată lumea pentru achitarea datoriilor Termoenergetica către ELCEN.

Până vom avea un deznodământ, situația la zi este gravă: astăzi, când publicăm acest text, avariile din rețelele Termoenergetica afectează zeci de mii de bucureșteni: 628 de imobile nu au deloc apă caldă și căldură, iar540 de imobile au apă caldă și căldură, însă nu în parametrii optimi. Cum spunea cineva prin comentarii “bine că e cald afară”.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

16 − thirteen =