Fundaţia Comunitară Bucureşti: Un bucureştean din patru ar avea de suferit în urma unui cutremur major!

cutremur major

Un bucureştean din patru ar avea de suferit în urma unui cutremur major, potrivit unui studiu bazat pe estimările Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă și citat de Fundaţia Comunitară Bucureşti, organizație care susţine pregătirea individuală drept soluţie în situaţia unui dezastru seismic.

Un bucureştean din patru ar suferi pierderi majore în cazul unui cutremur major, fie că e vorba de pierderea propriei vieţi, a unei rude sau cunoştinţe, a adăpostului sau a locului de muncă etc., arată un calcul bazat pe estimările Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă. Cu toate acestea, discuţiile despre comportamentul necesar sau pregătirea corespunzătoare lipsesc din spaţiul public. Fundaţia Comunitară Bucureşti, iniţiatorul singurului program dedicat pregătirii pentru cutremur şi alte dezastre majore, Bucureştiul Pregătit, lansează pe 1 martie campania “Planul tău de CTRL”, care oferă modele de acţiune într-o perioadă în care se comemorează cutremurul din 1977.

Astfel, Fundaţia atrage atenţia asupra necesităţii urgente de a pune pregătirea individuală pe agenda publică ca instrument de creştere a rezilienţei populaţiei Capitalei la cutremur. În acest sens, propune folosirea memoriei colective a unui dezastru naţional pentru prevenirea altuia, motiv pentru care elevi din peste 20 de şcoli din Bucureşti vor fi instruiţi în săptămâna 4-8 martie în cadrul campaniei “Planul tău de CTRL”.

Campania Planul tău de CTRL a fost lansată pe 1 martie 2024, printr-un apel deschis către presă şi media prin care Fundaţia Comunitară Bucureşti îşi propune să aducă necesitatea pregătirii individuale în prim plan pe agendele publice.

Ca parte din apelul deschis către presă şi media, Fundaţia propune popularizarea bunelor practici pentru pregătirea populaţiei şi siguranţa salvatorilor folosite în alte ţări vulnerabile la cutremur. Prin comparaţie, Istanbul a pregătit mai mult de 450.000 de persoane cu training-uri de reacţie în caz de dezastru. Departamentul de Protecţie Civilă din Italia a instruit peste 400.000 de oameni cu ajutorul voluntarilor, în decurs de cinci ani.

“În calitate de inginer, vorbesc mai mult despre pericolul pe care îl reprezintă clădirile vechi din Bucureşti. Problema însă este mai mare decât cea a clădirilor, iar cea mai grea moştenire seismică nu e doar cea a clădirilor, ci aceea a mentalităţii, conform căreia ajungem să tratăm cu superficialitate pregătirea”, spune Matei Sumbasacu, fondatorul asociaţiei Re:Rise, inginer constructor cu masterat în analiză şi structura clădirilor cu risc seismic.

“În fiecare criză a reieşit că există agende şi programe proprii din partea organizaţiilor. Există fricţiuni, încercăm să le rezolvăm diplomatic, dar vor exista şi după cutremur. Vorbim de un egoism instituţional pe care l-am văzut şi experimentat, în care fiecare este cu organizaţia lui. Instituţiile pe care le avem reprezintă societatea noastră. Nu putem avea aşteptarea ca la cutremur, după ce trece ora de aur, instituţiile sa funcţioneze ceas. Vor fi 100 de organizaţii care vor oferi apă şi niciuna care oferă biscuiţi, acest lucru se va repeta. Dar mai puţin ca în pandemie, mai puţin ca în criza cu Ucraina. Se va întâmpla şi la cutremur, se va întâmpla şi în Bucureşti”, a declarat Cosmina Simiean, şefa Direcţiei Generale de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti (DGASMB).

Campania continuă cu un exerciţiu demonstrativ în şcoli, în săptămâna 4-8 martie. 20 de şcoli din Bucureşti îşi vor deschide porţile pentru trainerii Asociaţiei pentru Educaţie, Dezvoltare şi Implicarea Tineretului – E.D.I.T. care vor instrui 2.000 de elevi despre comportamentul corect înainte, în timpul şi după un cutremur. Orele de pregătire pentru cutremur sau simulările anuale sunt necesare în orice oraş cu risc seismic, iar campania-fulger din această săptămână ar putea deveni model de acţiune anuală, preluată de autorităţile şcolare.

Pe 4 martie, în prima zi a campaniei, reprezentanţii Asociaţiei E.D.I.T. vor fi prezenţi în şcolile gimnaziale nr. 80, 81, 97, 194 şi 195 din Bucureşti, urmând ca pe 5 martie să viziteze şcolile gimnaziale nr. 32, 36, 131, “Tudor Arghezi” şi “Ferdinand 1”. Campania continuă pe 6 martie, în şcolile nr 5, “Elena Văcărescu”, “Pia Brătianu” şi “Federico Garcia Lorca”, pe 7 martie, în liceele “Ştefan Odobleja” şi “Dimitrie Bolintineanu”, încheindu-se pe 8 martie, în şcolile nr. 113, 117, “Sfântul Andrei” şi “Sfântul Calinic de la Cernica”.

În cei 5 ani de la lansare, programul Bucureştiul Pregătit a ajuns la aproape 20.000 de elevi, de la grădiniţă, şcoală primară, până la gimnaziu şi liceu, profesori şi părinţi informaţi pe tema riscului seismic. În plus, peste 30.000 de oameni au fost informaţi prin Ghidurile de pregătire ARCEN, peste 600 de oameni au participat la întâlniri comunitare pe tema riscului seismic, 17 câini de căutare-salvare sub dărâmături au fost instruiţi şi 300.000 de bucureşteni au fost expuşi campaniilor de comunicare dezvoltate prin proiectele finanţate.

Prin programul Bucureştiul Pregătit au fost acordate finanţări de peste 1,7 milioane de lei şi au fost susţinute 13 proiecte implementate de către ONG-uri precum Asociaţia pentru Educaţie, Dezvoltare şi Implicarea Tineretului – E.D.I.T., Asociaţia Română pentru Cultură, Educaţie şi Normalitate – ARCEN în parteneriat cu Asociaţia pentru Reducerea Riscului Seismic – Re:Rise, Asociaţia Make Better – MKBT, Asociaţia Clubul Câinilor Utilitari, Societatea Naţională Română de Cruce Roşie, Filiala Sector 6, Asociaţia Română a Radioamatorilor, Asociaţia Medigate, Asociaţia pentru Dezvoltare şi Mediu ADEMED.

Prin proiectele finanţate, organizaţiile au lucrat în zona de educare şi pregătire în şcoli, informare şi pregătire în cartiere, creşterea rezilienţei refugiaţilor şi a organizaţiilor care îi susţin, creşterea capacităţii pentru intervenţia post-cutremur.

“În fiecare 4 martie, ne aducem aminte despre cutremurul din 1977. Vorbim despre asta, ne speriem despre ce ar putea să se întâmple, apoi uităm repede. Cu Bucureştiul Pregătit, invităm bucureştenii să se uite la soluţiile la care avem cu toţii acces: planul cu familia, kitul de urgenţă, pregătirea locuinţei. Fiecare din ele ar putea să salveze viaţa noastră sau a celor din jur. Putem să dăm un sens fricii noastre normale de dezastre, aşa cum fac populaţiile expuse la cutremure de peste tot din lume”, propune Alina Kasprovschi, directorul executiv al Fundaţiei Comunitare Bucureşti.

Bucureştiul, unul dintre primele 10 oraşe din lume cu cea mai mare vulnerabilitate la risc seismic

Capitala României, aflată în zona de impact a seismelor din Vrancea, cu peste 1,7 milioane de locuitori, se află printre capitalele europene cu cel mai mare risc de dezastre şi este unul dintre primele 10 oraşe din lume cu cea mai mare vulnerabilitate la risc seismic, după cum arată datele Băncii Mondiale. Concluzia este influenţată şi de starea clădirilor, în Bucureşti fiind peste 23.000 de clădiri cu scop rezidenţial care ar putea suferi avarii grave la următorul cutremur mare şi alte 1.000 care s-ar putea prăbuşi, conform Planului de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucureşti, realizat în 2022.

În Bucureşti există o serie de factori de risc precum mii de clădiri vechi sau înalte, reţeaua subterană a metroului, un lac de acumulare cu un baraj vechi care poate inunda un sfert de oraş, precum şi cea mai mare reţea de distribuţie a gazului. De asemenea, toate instituţiile esenţiale ale statului român au sediile în clădiri cu risc seismic. Un cutremur major ar putea opri funcţionarea oraşului pentru o perioadă semnificativă.

Banca Mondială estima, în studiul din 2019, că în cazul unui cutremur major pierderile economice în Bucureşti – de la vieţile oamenilor la clădirile distruse, de la încetarea producţiei la asigurarea adăpostului şi hranei pentru sinistraţi – s-ar ridica la mai mult de 10 miliarde de euro, adică 7% din valoarea PIB.

În acest context, Fundaţia Comunitară Bucureşti continuă să dezvolte iniţiative şi campanii de educare seismică a populaţiei prin programul Bucureştiul Pregătit, care este iniţiat cu sprijinul partenerilor Lidl, ING Bank România şi IKEA.

Bucureştiul Pregătit, programul pentru cutremur şi alte dezastre majore
Lansat acum cinci ani de Fundaţia Comunitară Bucureşti, Bucureştiul Pregătit îşi propune să pregătească bucureştenii pentru următorul cutremur major. Programul adună resurse private şi susţine proiecte care cresc gradul de informare şi educare a populaţiei, pentru ca oamenii să ştie care sunt comportamentele corecte înainte, în timpul şi după cutremur, cât şi pentru crearea unui sistem de suport după producerea dezastrului. Pentru mai multe detalii, vizitaţi www.bucurestiulpregatit.ro.

Fundaţia Comunitară Bucureşti pune împreună donatori, ONG-uri sau grupuri de iniţiativă pentru a dezvolta comunităţi în care să ne simţim ca acasă. Construieşte mecanisme de donaţie, fonduri de finanţare sau incubatoare de idei pentru oraş. În 12 ani, a finanţat peste 800 de proiecte şi burse din Bucureşti şi Ilfov, cu 4,7 milioane de euro. Fundaţia Comunitară Bucureşti este parte dintr-o mişcare naţională, alături de alte 17 fundaţii comunitare din ţară. Pentru mai multe detalii, vizitaţi www.fundatiacomunitarabucuresti.ro.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

five × five =