PMB va demara reabilitarea sistemului de termoficare din Bucuresti. Cat vor dura lucrarile

• Tweet
• Pin It

Consilierii Generali vor vota, joi – 19 aprilie, un proiect de Hotarare care ar putea permite reabilitarea sistemului de termoficare din Bucuresti.

Proiectul de Hotarare, care se afla publicat pe pagina de internet a Primariei Municipiului Bucuresti, propune reabilitarea a 500 de km de retea a circuitului de transport caldura, reprezentand un traseu de 250 km si totodata circa 60% din intreaga retea de transport, divizata in 67 de loturi, dupa cum se arata in document. Proiectul ce vizeaza reabilitarea sistemului de termoficare din Bucuresti, va fi impartit in trei etape de realizare, conform unei Strategii oficiale intocmite anterior.

“Inlocuirea tevilor se va face folosind solutia moderna a conductelor preizolate. Datorita necesitatii de a nu perturba infrastructura rutiera a orasului prin atacarea simultana a unui numar mare de loturi, intregul proiect a fost etapizat in trei faze de executie, cu finalizare globala in anul 2030”, se arata in expunerea de motive care insoteste Proiectul de Hotarare.

Prima  etapa a acestor lucrari, pentru care RADET a inaintat un studiu de fezabilitate, inseamna reabilitarea a 31,6 km de traseu si va viza, conform aceluiasi raport de Specialitate, zonele care inregistreaza in acest moment cele mai mari pierderi din sistem. Costul pentru reabilitarea celor 31,6 km de traseu este de 275 milioane lei. Potrivit Municipalitatii, in acest moment sistemul de termoficare din Bucuresti genereaza, din cauza vechimii de peste 40 de ani a infrastructurii, pierderi permanente (echivalentul a 280 de milioane de lei pe an), dar si avarii extrem de frecvente.

Care sunt vestile mai putin bune

Pana acum, v-am zis doar vestile bune care vin odata cu acest proiect de Hotarare, dar exista si cateva probleme. De exemplu, proiectul de reabilitare a retelei de conducte a RADET va dura mai bine de zece ani, respectiv pana in 2030. Evident, este foarte posibil ca un termen atat de lung sa fie depasit (nu trebuie decat sa ne uitam la alte lucrari de infrastructura care au fost finalizate la ani buni dupa expirarea termenului).

In acelasi timp, efectele pozitive ale implementarii proiectului (eliminarea pierderilor din retea, implicit al cheltuielilor) vor fi palpabile abia dupa finalizarea lucrarilor, tot prin 2030.

Dar, haideti sa incheiem acest text intr-o nota optimista: costul studiului de fezabilitate este suportat de Guvernul Japoniei, iar finantarea proiectului (in jur de 100 de milioane de euro) ar putea veni tot de la niponi, printr-un imprumut.

Vom reveni cu detalii pe acest subiect, dupa ce proiectul de Hotarare va primi (sau nu) votul Consilierilor Generali, joi, 19 aprilie.

Sursa: PMB

• Tweet
• Pin It