Cutremurul din 4 martie 1977: Tragedia care a zguduit România în urmă cu 48 de ani s-ar putea repeta oricând cu consecințe inimaginabile

• Tweet
• Pin It

La 4 martie 1977, România a trăit unul dintre cele mai devastatoare momente din istoria sa modernă: un cutremur de pământ cu magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter, care a lovit sudul țării, având ca epicentru zona Vrancea. Evenimentul a provocat pagube imense și a lăsat o amprentă adâncă asupra țării, atât din punct de vedere uman, cât și material. Consecințele acestui cutremur sunt încă simțite și astăzi, iar lecțiile învățate au schimbat modul în care România a aborbat ulterior problemele legate de seisme și securitatea clădirilor. Lucrurile se mișcă însă extrem de greu, mai ales în ceea ce privește reconsolidarea clădirilor vulnerabile.

Cutremurul din 4 martie 1977 a avut loc la ora 21:22, iar epicentrul său s-a aflat în zona Vrancea, la o adâncime de 133 de kilometri. Acesta a fost resimțit pe întreg teritoriul României, dar și în țările vecine, cum ar fi Bulgaria, Ungaria și Iugoslavia. Deși nu a fost un cutremur de mare adâncime, magnitudinea sa a fost suficient de mare pentru a provoca distrugeri semnificative.

Victime umane și materiale

Ponderea umană a tragediei a fost uriașă. Conform estimărilor oficiale, 1.578 de oameni și-au pierdut viața în urma acestui cutremur, dintre care 1424 în Capitală. De asemenea, mai mult de 11.300 de persoane au fost rănite, dintre care peste 7.500 în București. Aproximativ 200.000 de oameni au rămas fără adăpost la nivel național.

În ceea ce privește pagubele materiale, cutremurul a avariat grav sau a distrus aproape 33.000 de clădiri, dintre care multe erau locuințe, dar și importante instituții publice, școli, spitale și clădiri de birouri. În București, zonele cele mai afectate au fost centrul orașului, cartierele Muncii, Colentina și zonele adiacente. Multe clădiri de mari dimensiuni, construite pe structuri necorespunzătoare pentru a rezista unui astfel de seism, s-au prăbușit, iar altele au suferit daune semnificative.

Măsurile post-seism și reconstrucția

După cutremur, autoritățile românesti au demarat o amplă operațiune de salvare și reconstrucție. Armata și diverse echipe de intervenție au fost mobilizate pentru a salva victimele și a distribui ajutoare. Reconstrucția Bucureștiului și a altor zone afectate a durat mai mulți ani, iar autoritățile au început să revizuiască normele de construcție, încercând să prevină astfel de tragedii pe viitor.

În urma acestui seism, România a început să acorde o atenție mai mare consolidării structurilor existente și implementării unor reglementări mai stricte privind construcțiile noi, pentru a rezista la cutremure.

Situația actuală a Bucureștiului și riscurile unui seism similar

Astăzi, Bucureștiul este un oraș semnificativ mai mare și mai dens populațional decât în 1977, având o populație de aproximativ 2 milioane de locuitori. Astăzi, orașul pare și mai vulnerabil la un cutremur major decât în ‘77.

În prezent, există numeroase clădiri în București care nu au fost consolidate corespunzător după 1977, iar unele dintre acestea continuă să reprezinte un risc semnificativ în cazul unui cutremur major. Conform unor estimări recente, aproximativ 2.500 de clădiri din București sunt încă vulnerabile la seisme, iar multe dintre acestea sunt amplasate în zone dens populate, ceea ce ar putea duce la un număr mare de victime.

În cazul unui cutremur cu magnitudine similară celui din 1977, riscurile indică un coșmar inimaginabil.

Se estimează că, în scenariul cel mai pesimist, numărul de victime ar putea depăși 40.000 de persoane decedate și peste 300.000 de răniți (Potrivit Planului național de management al riscurilor de dezastre din 2022 al IGSU). Pagubele materiale ar fi și ele considerabile. De asemenea, infrastructura orașului ar putea fi grav avariată, iar acest lucru ar îngreuna considerabil operațiunile de salvare și reconstrucție.

În plus, Bucureștiul este acum mai expus la riscuri suplimentare datorită procesului de urbanizare accelerată și haotică.

• Tweet
• Pin It