SONDAJ INSCOP 2026: România încrederii selective: Armata și Biserica domină, instituțiile politice rămân la coadă

• Tweet
• Pin It

Începutul anului 2026 surprinde o societate românească profund polarizată în raport cu instituțiile sale. Cel mai recent barometru realizat de INSCOP Research pentru Informat.ro arată o hartă a încrederii publice în care instituțiile cu profil simbolic și de securitate continuă să domine, în timp ce zona politică rămâne puternic vulnerabilă.

Armata se află pe primul loc în clasamentul încrederii, cu peste șase din zece români declarând că au multă și foarte multă încredere în această instituție. Rezultatul confirmă statutul constant al Armatei ca reper de stabilitate într-un context regional și internațional perceput drept tensionat. Foarte aproape se situează Biserica, care își păstrează poziția tradițională de actor central al încrederii publice, cu un nivel de susținere comparabil și o amprentă puternică mai ales în rândul categoriilor de vârstă mai ridicată și al populației din mediul rural.

Poliția se plasează într-o zonă mediană, cu un nivel de încredere apropiat de jumătatea populației. Datele sugerează o instituție aflată într-un echilibru fragil: pentru un segment consistent rămâne un garant al ordinii, în timp ce pentru un altul continuă să fie asociată cu ineficiență sau abuz.

Imaginea se schimbă radical când analiza ajunge la instituțiile politice. Președinția, Justiția, Guvernul și Parlamentul sunt toate poziționate sub pragul majorității de încredere, cu diferențe notabile între ele. Președinția și Justiția reușesc să adune puțin peste un sfert din populație în zona de încredere ridicată, semn că aceste instituții mai păstrează un capital simbolic, dar unul erodat. În cazul Guvernului și al Parlamentului, tabloul devine mult mai sever: mai puțin de unul din cinci români declară că are multă sau foarte multă încredere în ele, ceea ce le transformă în instituțiile cu cea mai scăzută legitimitate publică din întregul sondaj.

Această distribuție a încrederii nu este doar o ierarhie instituțională, ci și o radiografie socială. Profilurile socio-demografice indică diferențe consistente între generații, niveluri de educație și tipuri de rezidență. În general, încrederea în instituțiile tradiționale precum Biserica și Armata este mai ridicată în rândul persoanelor vârstnice și al celor din mediul rural, în timp ce scepticismul față de instituțiile politice este pronunțat în rândul populației active urban, mai educate și mai expuse la dezbaterea publică.

Comparativ cu vara anului 2025, datele arată fluctuații, dar nu o schimbare radicală. Instituțiile de forță și cele simbolice își conservă pozițiile de vârf, în timp ce zona politică rămâne cu un deficit constant de credibilitate. Acest decalaj indică o ruptură persistentă între cetățeni și mecanismele clasice ale reprezentării și guvernării.

Barometrul din ianuarie 2026 conturează astfel o Românie a „încrederii selective”: o societate care continuă să se sprijine emoțional pe instituții percepute ca stabile, neutre sau protectoare, dar care privește cu neîncredere actorii politici chemați să conducă, să legifereze și să administreze. Dincolo de cifre, mesajul este unul limpede: problema majoră a spațiului public românesc nu mai este lipsa instituțiilor, ci fragilitatea relației dintre acestea și cetățenii pe care ar trebui să îi reprezinte.

PUTEȚI CITI INTEGRAL SONDAJUL AICI

Potrivit INSCOP, datele au fost culese în perioada 12-15 ianuarie 2026 prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eșantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupație) pentru populația neinstituționalizată a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 3%, la un grad de încredere de 95%

• Tweet
• Pin It