Povestile strazilor din Berceni (I)

Berceni

Drumul Gazarului, pe care credeam in copilarie ca vine gazetarul, este de fapt drumul pe unde intrau in oras carutele cu care se transportau butoaiele cu gaz. La inceputul veacului trecut, cand se facea contrabanda, mai ales cu spirt, gazarii isi foloseau vasele pentru a introduce marfa pe la barierele orasului. Vasele respective aveau doua funduri, la suprafata fiind asezat petrolul, iar dedesubt spirtul, romul sau coniacul.

Strada Lalosu, din fata Cimitirului Catolic “Bellu” s-a numit pana in 1937 Ancuta Penovici, dupa numele coanei Anicuta, proprietara de teren si carciuma aflata chiar peste drum de poarta cimitirului. Chefurile de la coana Anicuta, femeie frumoasa si trupesa, erau renumite in Bucurestii veacului trecut, intinzandu-se de-a lungul catorva zile si nopti. E drept ca, de vina pentru aceasta, posibil sa fi fost nu doar umbra imbietoare a unui nuc mare si batran, ci si farmecele hangitei Ancuta.

Strada Stoian Militaru isi tragele numele de la povestea unui soldat care a luat parte la Razboiul de Independenta (1877-1878). In preajma anului 1900, zona dintre Soseaua Giurgiului si Soseaua Oltenitei facea parte din satul Serban Voda, care ulterior a devenit mahala ticsita de locuinte din chirpici, asemanatoare celor rurale, apoi a fost integrata complet in cartierul Berceni. O parte din primii locuitori ai zonei s-a implicat in modernizarea ei, iar cateva strazi poarta si astazi numele acestora. Legenda strazii Stoian Militaru spune ca veteranul Stoian a fost intrebat carei strazi vrea sa-i imprumute numele. Raspunsul a fost “cea mai lunga”, iar astazi chiar va puteti plimba pe strada cu numele veteranului de razboi.

Sursa foto: Bucuresti. Ghid oficial cu 20 de harti pentru orientare, 1934

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată.

eleven + 14 =